a

Facebook

Copyright 2017 Avocat Elena Iordan.
Toate drepturile sunt rezervate.

8:00 - 18:00

Program lucru Luni-Vineri.

0720242603

Cere opinia noastra!

Facebook

Search
Menu
 

Partaj judiciar. Aspecte teoretice si practice

Avocat Elena Iordan > Drept Civil  > Partaj judiciar. Aspecte teoretice si practice

Partaj judiciar. Aspecte teoretice si practice

Partaj judiciar

Partaj judiciar. Ce trebuie sa stim despre partajul judiciar in cazul desfacerii casatoriei!

 

Acest articol priveste aspecte teoretice si practice despre partajul judiciar in cazul desfacerii casatoriei.

 

Daca sotii au fost casatoriti in regimul comunitatii legale, in cadrul procesului de divort sau separat, dupa desfacerea casatoriei, oricare dintre ei poate solicita partajul bunurilor comune.

Dar ce este partajul judiciar?

 

Partajul judiciar a fost definit in literatura de specialitate ca fiind o operatiune juridica prin care se sisteaza starea de coproprietate nascuta fie in urma dobandirii de bunuri in timpul casatoriei, fie in urma succesiunii, fie in urma incheierii unui contract, sau in alte cazuri prevazute de lege.

 

Din definitie desprindem urmatoarele caractere juridice ale unui partaj judiciar:

 

► Partajul judiciar este imprescriptibil – in sensul ca, actiunea de partaj poate fi exercitata de oricare dintre coproprietari, indiferent de durata coproprietatii, indiferent de cat timp sotii au fost casatoriti sau indiferent de cat timp au divortat.

 

Insa, cum orice regula comporta si exceptii, nu trebuie neglijat faptul ca o actiune de partaj, desi nu este prescriptibia extinctiv, poate fi paralizata prin invocarea dobandirii dreptului de proprietate asupra unui bun prin uzucapiune, daca posesia bunului indeplineste conditiile prevazute de lege, daca posesia a fost utila si neviciata si s-a intins pe o anumita perioada de timp.

 

Partajul judiciar este facultativ –  in sensul ca nimeni nu poate fi obligat sa solicite partajul.

 

Dar, si aici amintim ca exista exceptii, cand partajul judiciar devine obligatoriu, cand partile nu pot uzita de un partaj volutar. Spre exemplu, partajul judiciar devine obligatoriu in cazul in care unul dintre coproprietari este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitatea de exercitiu restransa si nu exista o autorizare a instantei de tutela sau a unui ocrotitor legal sau, un alt exemplu, este acela cand creditorii personali ai unuia dintre soti solicita partajul bunurilor comune dobandite in regimul comunitatii legale.

 

Partajul judiciar este reglementat de norme de ordine publica –  in sensul ca partile nu pot incheia o conventie prin care sa renunte la dreptul de a solicita partajul bunurilor comune. Orice conventie incheiata in acest sens fiind lovita de nulitate.

 

Tipurile de partaj judiciar:

 

In legislatia romaneasca exista doua tipuri de partaj:

 

Partaj prin buna invoiala sau partajul conventional – care se poate realiza prin invoiala partilor si poate privi toate bunurile comune sau doar o parte dintre ele.

 

Partaj judiciar –  care se realizeaza in fata instantei de judecata.

 

Partajul judiciar al bunurilor comune in devalmasie ale sotilor:

 

Trebuie retinut faptul ca pentru a se realiza partajul bunurilor comune ale sotilor, se aplica dispozitiile legale prevazute la art. 669 – 686 Cod Civil, completate cu dispozitiile privind incetarea si lichidarea regimului comunitatii legale de bunuri, prevazut la art. 355 – 358 Cod Civil.

 

Insa pentru a putea stabili procedura efectuarii partajului, trebuie mentionat ce bunuri comune pot face obiectul unui partaj judiciar sau voluntar.

 

Astfel ca sunt bunuri comune in devalmasia sotilor bunurile dobandite de sotii in timpul casatoriri, daca sunt casatoriti in regimul comunitatii legale.

 

In dispozitiile art. 340 Cod Civil, sunt enumerate bunurile care nu sunt considerate bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot, astfel: a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune; b) bunurile de uz personal; c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri; d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat; e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri; f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti; g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora; h) fructele bunurilor proprii.

 

In concluzie, orice alte bunuri care nu sunt prevazute in dispozitiile art. 340 Cod Civil sunt considerate bunuri commune sotilor si, in consecinta, pot face obiectul partajului judiciar.

 

In situatia in care pe perioada casatoriei sotii au dobandit bunuri comune, la momentul desfacerii casatoriei pot opta fie pentru imparteala bunurilor prin buna invoiala, fie prin partaj judiciar.

Partaj judiciar exercitat pe cale principala – daca dupa desfacerea casatoriei si pronuntarea hotararii de divort, fostii soti au optat pentru exercitarea partajului judiciar:

 

Ce instanta competenta sa judeca actiunea de partaj?

 

Potrivit dispozitiilor art. 94 pct. 1 lit. j Cod Procedura Civila, competenta materiala pentru solutionarea unei cereri de partaj judiciar apartine judecatorie.

 

In ce priveste competenta teritoriala, trebuie sa distingem urmatoarele situatii:

 

○ daca in masa partajabila a fostilor soti se regasesc numai bunuri mobile, atunci instanta competenta sa judeca actiunea de partaj este judecatoria de la domiciului fostului sot parat;


○ daca in masa partajabila a fostilor soti se regasesc atat bunuri mobile cat si bunuri imobile, atunci instanta competenta sa judeca cererea de partaj judiciar este judecatoria de la locul situatii bunului imobil;


De retinut este faptul ca, desi intre soti s-a pronuntat hotararea de divort, actiunea de partaj poate fi exercitata oricand dupa desfacerea casatoriei, fiind, asa cum am amintit mai sus, imprescrptibila extinctiv!

 

Conditii de fond si forma ale actiunii de partaj judiciar:

 

Actiunea de partaj, fiind o veritabila cerere de chemare in judecata, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de dispozitiile art. 194 Cod Procedura Civila, respectiv:

○ numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul

○ numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Totodata, vor fi mentionate si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti, numarul de telefon, numarul de fax, altele asemenea. Dovada calitatii de reprezentant, se va alatura cererii;

○ obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;

○ aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

○ aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand contestatorul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca debitorul parat va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, adresa electronica sau coordonatele acestora, numarul de telefon, numarul de fax, altele asemenea

○ semnatura.

 

Actiunea de partaj se depune in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare.

 

In ce priveste taxa de timbru aferenta unei actiuni de partaj, potrivit dispozitiilor art. 5 din OUG 80/2013 privind taxele de timbru judiciar “(1) Cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel: (…) f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile. (2) Daca cererile in materia partajului judiciar prevazute de alin. (1) se formuleaza in cadrul aceleiasi actiuni, aceasta se taxeaza cu o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile.” 

 

Procedura de judecata:

 

Ca regula, partajul judiciar se face face in natura.

 

Daca impartirea in natura se poate realiza, avand in vedere natura bunului, instanta atribuie bunul unui dintre fostii soti, si fixeaza in sarcina sa obligatia de a da celuilalt fost sot o suma de bani in compensatie, pronuntand o incheiere de atribuire provizorie.

 

De retinut este faptul ca aceasta incheiere de atribuire provizorie se poate ataca doar o data cu fondul. 

 

Daca insa, in urma atribuirii bunului, fostul sot nu achita contravaloarea stabilita de instanta celuilalt, instanta poate dispune vanzarea la licitatie a bunului si repartizarea sumelor obtine intre cei 2 fosti soti.

 

Indiferent ca vorbim de imparteala in natura sau de vanzare la licitatia a bunurilor si impartirea sumelor de bani obtinute, in cadrul procesului de partaj un aspect important il constituie stabilirea cotelor ce revin fostilor soti.

 

In practica exista diverse situatii, precum:

○ situatia in care cei doi fosti soti au realizat partajul prin buna invoiala, fiind intocmita o conventie de partaj prin care bunurile au fost impartite in natura, jumatate – jumatate, fie bunurile au ramas unuia dintre fostii soti dand celuilalnt o suma de bani (respectiv 50% din contravaloarea bunurilor),

○ situatia in care cei doi fosti sotii nu au reusit sa ajunga la o conventie, nu au reusit sa se inteaga cu privire la cotele de prorpietate asupra bunurilor commune. In aceasta situatie, se va proceda mai intai la stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui fost-sot din bunurile proprietate comuna, pe baza contributiilor sale la dobandirea bunurilor si la ideplinirea obligatiilor. Ca si probe este necesar sa fie solicitata efectuarea unei expertize, sa fie depuse documente care sa ateste veniturile sotilor, cheltuielile realizate in timpul casatoriei.

 

Nu lipsit de relevanta este faptul ca pana la proba contrara, se prezuma ca in timpul casatoriei sotii au avut o contributie egala la dobandirea bunurilor comune.

 

Cai de atac:

 

Potrivit dispozitiilor art. 995 alin. (3) Cod Procedura Civila “Hotararea de partaj este supusa numai apelului. Cu toate acestea, daca partajul s-a cerut pe cale incidentala, hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra cererii principale. Acelasi este si termenul pentru exercitarea caii de atac, chiar daca se ataca numai soluția data asupra partajului.”

 

Asadar, daca partajul judiciar este exercitat pe cale principala, hotararea pronuntata poate fi atacata cu apel.

 

Daca insa, cererea de partaj este exercitata in cadrul actiunii de divort, ca actiune accorie, hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra cererii principale.


Hotararea de partaj si efectele sale
:

 

In primul rand, hotararea de partaj are efect constitutiv de drepturi, in sensul ca dupa partaj, fiecare dintre cei doi fosti soti devine proprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite in uuma partajul sau asupra sumelor de bani, insa nu mai devreme de data fixata in conventia de partaj – daca partajul s-a facut prin involaia partilor, sau de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti – daca partajul s-a realizat in fata instantei.

 

Totodata, hotararea de partaj are efect executoriu, in sensul ca hotararea de partaj poate fi pusa in executare chiar daca partea nu a solicitat predarea efectiva a bunului. Cu privire la acest efect al hotararii de partaj trebuie retinut ca executarea se poate solicita in termenul de prescriptie al executarii.

 

Potrivit dispozitiilor art. 995 alin. (4) “Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706”.

 

Un alt efect al hotararii de partaj este acela ca o hotarare de partaj are autoritate de lucru judecat, adica partea care a castigat procesul poate sa opuna celeilalte parti dreptul castigap prin hotararea pronuntata.

 

In concluzie, hotararea de partaj este un titlu de proprietate opozabil oricarei terte persoane, cu mentiune aca drepturile si obligatiile ce iau nastere din hotarare produc efecte si/sau incumba doar intre partile litigante.

 

Daca doriti sa exercitati o actiune de partaj sau sunteti parte intr-un proces de partaj, indiferent de natura acestuia, judiciar, succesoral sau pe ascendant,  Cabinetul nostru va poate ajuta, oferindu-va servicii juridice profesionale.

 

Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati!

Contactati-ne acum!

No Comments

Leave a Comment

error: Atentie!: Continut protejat de drepturile de autor !!